Un proiect de lege aflat în dezbatere publică a creat nelinişte în rândul dascălilor şi al părinţilor din judeţul Timiş, fiind vorba despre predarea în sistem simultan.
Aceasta ar presupune ca un singur cadru didactic să predea simultan la două sau mai multe clase sau grupe de elevi, cu niveluri diferite de clasă, în aceeaşi sală. Sistemul se întâlnea de obicei în unităţile de învăţământ cu un număr mic de elevi, unde nu este fezabil să se formeze clase separate pentru fiecare nivel de clasă.
Şefa Inspectoratului Şcolar Judeţean (IŞJ) Timiş, Aura Danielescu, spune că deocamdată nu există lege în acest sens, fiind în faza dezbaterii, dar dacă va deveni lege, este posibil să se ajungă într-o situaţie mai rea decât pe vremea lui Ion Creangă, în judeţul Timiş urmând să fie afectaţi sute de copii şi dascăli, atât în mediul rural cât şi în urban.
„În acest moment, nu este legislaţia subsecventă, este doar în dezbatere publică şi nu ştim care va fi forma finală. Dacă forma finală se păstrează şi, spre exemplu, alineatul potrivit căruia nu poate funcţiona pe unitatea de învăţământ cu personalitate juridică decât o singură clasă, care se funcţioneze sub nivelul mediu iar restul, toate, ar trebui să fie sub-mediu, toate satele sunt afectate. Nu va exista o localitate din judeţ care să nu fie afectată, pentru că în mediul rural nu avem clase care să fie constituite la nivelul mediu. Ceea ce înseamnă că la învăţământul primar nu pot să funcţioneze sub 18 elevi, la gimnaziu nu pot să funcţioneze sub 20, iar la liceu nu pot să funcţioneze sub 23 de elevi, decât o singură clasă. Mai avem probleme că deşi articolul sună cu ton imperativ, sunt situaţii în care două clase care sunt, fiecare, sub nivelul mediu ca număr de elevi, dacă se comasează ajung la mult mai mulţi elevi peste nivelul maxim. Nu se spune ce se întâmplă în această situaţie. Pe de altă parte, nu s-a ţinut cont de refacerea infrastructurii, întrucât sunt clase, din mediul rural şi urban mic, care nu pot primi 30 de copii sau peste acest număr în clasă. Ceea ce se întâmplă acum regresează învăţământul românesc cu cel puţin 10-15 ani”, spune Aura Danielescu.
„Dacă în acest moment, noi suntem preocupaţi să asigurăm numărul de 20 de ore personalului didactic titular, colegii care au ajuns la o vârstă de 40 de ani, de 30 de ani şi care după câţiva ani de practică în învăţământ au reuşit să obţină un contract de muncă pe durata viabilităţii postului urmând să facă paşii spre titularizare şi definitivat în învăţământ, ei sunt cei mai afectaţi de aceste măsuri, pentru că sunt categorii care vor fi încadrate la final de tot şi pentru ei nu mai rămâne absolut nimic. Nu mai vorbim de faptul că nu vor mai rămâne ore, decât foarte puţine, pentru cadre didactice suplinitoare (…). Un lucru foarte grav care se va întâmpla este că chiar şi puţinele ore care rămân sunt atribuite la plata cu ora necalificaţilor, pentru că pe un tarif orar de 20 de lei un calificat nu va dori să facă acea oră. În mediul rural vor ajunge copiii să facă educaţie fizică cu profesorul de română, chimie cu profesorul de matematică”, mai declară Aura Danielescu.
În aceste condiţii, şefa IŞJ Timiş consideră că proiectul de ţară „România Educată” a murit încă din faşă, în condiţiile în care „rata abandonului şcolar şi a copiilor cu rezultate foarte slabe din mediul rural există şi se va amplifica, pentru că profesorii care sunt nevoiţi să meargă pe patru-cinci şcoli nu vor mai preda nici măcar la calitatea la care se întâmplă în acest moment”.
